Cuvântul anului: Generozitate

Dăruirea fără așteptări ca drum spre bucurie și sens

Există o tensiune între acțiunea pe care o faci și intenția cu care o faci.

Să iau scrisul.

Dacă scrii ca să impresionezi pe cineva, iar rezultatul nu este cel dorit, ai 2 posibilități - mai încerci o dată sau renunți, dar emoțiile care vin sunt greu de dus, în comparație cu bucuria.

Cum adică bucuria, Mircea? - faci lucruri ca să obții ceva.

Te ajut cu ceva, ca apoi și tu să mă ajuți cu ceva.

Orice relație este tranzacțională.

E adevărat când vorbești de relație, că reciprocitatea ne ține în viață, tu m-ai bătut pe spate, o să te bat și eu sau o să mă simt “vinovat” să o fac.

Eram la mama la mănăstire în a 3-a zi de Crăciun și era un festival de datini.

Ningea ca în povești, dar era și frig, iar dintr-un colț apare o doamnă cu o carafă de vin fiert și cu pahare de plastic.

Primul meu gând... dar primul meu gând: “Oare cu cât îl vinde?”

Eu nu am vrut să mă duc să iau, deoarece nu aveam bani cash la mine.

În schimb, când mă întorc, o găsesc pe Adina cu un pahar în mână și mă duc la ea: “Cât ai dat?” - “Nimic”

Apoi mi-am dat seama cât de poluat am devenit de tot capitalismul ăsta, ca orice act de a da, ma face sa ma gandesc cat vrea inapoi.

Eu când ies cu copiii în orice parc e plin de tonete, plin de oameni care vând baloane, care vor să facă profit pe slăbiciunea copiilor mei și am ajuns să fiu revoltat de această maximizare a veniturilor în orice colț de lume.

Unde mi-a mai rămas să ies cu copiii pe gratis? - în pădure??? la cimitir??? (nu ca acolo platesc parcare)

Ursii de la Dumbraveni

Dar să revenim... m-a fascinat tot evenimentul... am primit vin moca din generozitate, au venit urși și au dansat din generozitate, au fost copii care au împărțit cornulețe din generozitate.

Cuvântul generozitate mi-a inundat mintea și m-am întrebat, oare ce înseamnă azi pentru mine, dar înainte m-am uitat pe DEX.

Generozitate - Noblețe sufletească

Noblețe a sufletului, ce frumos sună...

Cine este nobil?

Un rege, o prințesă, un om care are, dă din ce are.

Cum faci asta?

Instant când am citit întrebarea asta mi s-a pus un zâmbet pe față și mi-am adus aminte de meme-ul meu preferat.

Dai din ceea ce ai, dar în suflet, din ceea ce ești.

Revin la scris, de multe ori scriitorul se bucura de proces si apoi se dă pe el, rupe o bucată din sufletul lui, pentru că el știe că poate o să ajute pe cineva, e un act de generozitate.

Dar... face asta cu bucurie... scriitorul și-a luat deja ce avea nevoie doar prin procesul de a scrie, a primit ceea ce își dorea.

De asta intenția cu care faci un lucru contează așa de mult...

Dacă te bucuri de procesul de a face, orice vine după e un bonus.

Scrisul mie îmi aduce multă bucurie și e modul meu de a da din cine sunt eu.

Simt că mă ajută pe mine să mă înțeleg mai bine, iar dacă mai este încă un beneficiar, tu care citești, eu deja mi-am făcut treaba.

Aș vrea ca cuvântul anului 2026 să fie generozitate, deoarece poate mai balansează acest capitalism, care ne face să uităm.